Spre Drumuri vechi … cu oameni noi
Mă pregătesc iar de o tură pe drumuri vechi, acolo în cetatea prea frumoasă a Craiului – o tură pe drumuri cu amintiri faine – cu autostopuri făcute la căruţa cu fân pe drumul ce leagă Plaiul Foii de Zărneşti, atât de liniştit şi puţin umblat odinioară, ore lungi de alergat în creastă – amintiri ale ultimei ture cu gaşca de odinoară.
Trecuta timpul … pletele s-au scuturat demult de praful drumului şi se pregătesc să se albească de praful anilor, trecuta timpul dar nu a obosit dorul de Crai şi de anii aceia când stăteam cu toţii la foc în Curmătură.
Poate că o să regăsesc la Curmătură o parte din copilăria mea… agăţată într-o coardă de chitară.
Prieten drag, ce Craiul ne-a legat,
Acolo sus pe munte am jurat,
Să păstrăm prietenia clipelor ce ne-au unit,
Prieteni buni vom fi la nesfârşit.
Acolo sus pe munte am jurat,
Să păstrăm prietenia clipelor ce ne-au unit,
Prieteni buni vom fi la nesfârşit.