Autoreflecţii
Oare putem deosebi Raiul de Iad1, putem spune cine are dreptate şi cine a greşit, fără a fi în eroare noi înşine? Suntem siguri că, la limită, am reacţiona întotdeauna într-un anume fel? Iar oare, deciziile noastre vor coincide cu decizia celui de lângă noi? Nu vom regreta oare, chiar din clipa următoare, decizia pe care tocmai am luat-o, cuvintele pe care tocmai le-am rostit?
Dacă am schimba ceva în trecut, am mai fi noi? Oare nu suntem suma evenimentelor ce au trecut prin noi, a oamenilor cu care am schimbat măcar o vorbă, a cărţilor citite, a tuturor secundelor ce au trecut prin noi. Şi chiar dacă am putea să te întorcem în timp, am lua decizia corectă? Corectă pentru cine?
Oare deţinem, tot timpul, adevărul? Oare nu este adevărul acelaşi pentru toţi şi doar modul în care îl percepem este diferit de la persoană la persoană?
1. “So, so you think you can tell Heaven from Hell” – primul vers din “Wish You Were Here” – Pink Floyd
Regrete
Mă priveşte din spatele parbrizului în timp ce sprâncenele-i s-au încruntat a reproş. Pentru o secundă, privirile noastre se întâlnesc şi trebuie să-mi pun pavăză pentru a mă apăra de scânteile-i muştruluitoare.
Îmi cer scuze, domniţă, de v-am supărat. De săptămâna viitoare urc şi eu la volan. Promit să fiu galant şi să vă acord prioritate de dreapta, dacă îmi promiteţi că nu mai circulaţi cu maşina… pe trotuar.