Jan
31
2008
In general nu merg singur pe munte. Este in mine o frica ancestrala fata de padure care ma face sa nu ma simt in largul meu decat daca mai este cineva in preajma. Aceasta frica este, poate, o reminiscenta a viselor de copil in care mi se parea ca un lup se ascunde in intuneric dupa cine stie ce colt. Dar este o teama pe care mi-o stapanesc intru-catva, pentru ca am invatat ca, in general, animalelor din padure le este mai frica de mine decat imi este mie de ele.
Din cand in cand, totusi, simt nevoia sa ard ceva demoni si plec fara coechipieri. Iar atunci cand ajungi undeva pe un varf, mai inalt sau mai mititel, si descoperi ca esti singurul care a ajuns acolo in acea zi (asta e usor de vazut iarna), te simti mai aproape de vis decat de realitate.
Nu este recomandat sa mergi singur pe munte si nici nu imi place neaparat, dar merg si nu pentru al cuceri.. ci pentru a-mi hrani visul.
1 comentariu | Etichete: fericire, munte | postat in munte
Jan
2
2008
Motto:
“Pornesc la drum prin noapte, in noaptea-n care ti-am zis,
Ca numai tu dintre toate, doar tu esti fata din vis.”
M-a intrebat odata (pe vremea cand eram la liceu) un coleg: “Cum trebuie sa arate o fata ca sa iti placa?”. N-am stiut sa ii raspund. La mai bine de zece ani, pot sa spun ca nu stiu nici acum. Inalta sau mignona, blonda, satena, roscata sau bruneta, cu par lung sau scurt… N-am avut niciodata preferinte de acest gen.
Imi aduc aminte de o intamplare de prin facultate. La un curs, in fata mea, se asezase o colega care statea in gazda. Pe gulerul ei roz era pata, iar fata mirosea a mancare. Din secunda aceea orice eventuala fascinatie fata de feminitatea ei (daca a existat vreodata asa ceva) a disparut.
Am reintalnit-o relativ recent. Insarcinata, nu imi evoca cu nimic din bucuria maternitatii pe care am observat-o la alte femei.
Fata din vis, pentru mine nu exista. Exista numai fascinatia persoanei educate si ingrijite, a mainii fine cu degete lungi.
2 comentarii | Etichete: amintiri, femei, gânduri | postat in cutiuţa cu amintiri, nimicuri